Edgar Lee MASTER (1)

.
.
Blind Jack
.
.
I had fiddled all day at the county fair.
But driving home “Butch” Weldy and Jack McGuire,
Who were roaring full, made me fiddle and fiddle
To the song of Susie Skinner, while whipping the horses
Till they ran away.
Blind as I was, I tried to get out
As the carriage fell in the ditch,
And was caught in the weels and killed.
There’s a blind man here with a brow
As big and white as a cloud.
And all we fiddlers, from highest to lowest,
Writers of music and tellers of stories,
Sit at his feet,
And hear him sing of the fall of Troy.
.
.
.

.
.
.
Jack u Cecu
.
.
Avìu sunatu tutta a ghjurnata à a fiera.
Ma vultendu in casa, « Butch » Weldy and Jack McGuire,
Briachi à tappu, ani vulsutu ch’e sunessi torra
A canzona di
Susie Skinner duranti ch’iddi stafilàiani i cavadda
Sin’à ch’iddi ci scappèssini da i mani.
Cecu com’e eru, aghju circu à saltà
Duranti chì u carrettu cascàia in u fossu
E socu statu tumbu, sfracicatu da i roti.
Ci hè quì un cecu da a capiddera
Zippa è bianca com’è un nìvulu.
Tutti quanti no semu, sunadori da u più forti à u più dèbuli
Scrittor’ di mùsica è contastodii
Pusemu à i so peda
È pustiemu quand’iddu canta a caduta di Troia.
.
.
.
.

in --- Spoon River Anthology --- ed. McMillan --- N.Y --- 1973
.
.
.

trad. Stefanu Cesari
.
.

technorati tags:

Alda MERINI

.
Sei entrata nelle ombre del sonno
un giorno
e hai riconnosciuto il mio viso esangue
allineato come tanti su un’ara sacrificale.
con la torcia del tuo sapere
hai illuminato le ombre dell’inferno.
Tu, madre immacolata e triste
per cui i giorni sono stati
tanti figli
.
.
.

.
.
.
Tu es entrée dans les ombres du sommeil
un jour
et tu y as reconnu mon visage exsangue
aligné aux autres sur l’aire du sacrifice.
avec la torche de ton savoir
Tu as éclairé les ombres de l’enfer.
toi, mère immaculée et triste
pour qui les jours ont été
comme autant de fils
.
.
.
.
in --- Clinica dell’ abbandono --- Einaudi --- 2004
.
.
.

trad Stefanu Cesari
.
.
.

Dopo tutto anche tu / Après tout même toi sera le premier livre traduit en français de la grande poétesse italienne Alda Merini. Il sera présenté à Bobigny le 17 juin 2009 à 16h30, salle Pablo Neruda, Hôtel de Ville. Voir la présentation ICI
.

.
.
technorati tags:

Jean-François AGOSTINI

.
Le voyage commence --- dans la nudité
d’un corps --- Eteint --- Juste luit un tremblement de
lèvre à l’autre --- La voix de la présente grave
un sentier que la meute – des mains – envisage
.
.
.
U viaghju cumencia --- in a nudità
d’un corpu --- Spintu --- luci ghjustu un trèmmulu di
labru à l’altru
--- a boci di a prisenti sculpisci
Un chjassu chi a cumpagnìa – ‘lli mani – figurighja
.
.
.

.
.
.
Silence de la feuillée
Un mot le détisse
Lettres à l’être
Sur le double tranchant du crépuscule

.
.
.
Silenziu di a frunda
u sfilaccighja un dittu
Lèttari à l’èssaru
Nant’à i dui tadda ‘ll’ abbrucata
.
.
.
.

in --- Era Ora --- ed. Les Presses Littéraires --- 2008

.
.
.
trad. Stefanu Cesari
.
.

technorati tags:

ùn la socu micca, babbu

.
Ùn la socu micca babbu
s’iddu ci voli sempri à dì – veru –
a cascatura à u vinochju
.
Ti figuru
senza sapè
più
.
Cadarà ancu
U Locu
snudatu soca
senza una boci pà i petri
pà l’acqua sicca
induva
pròvani i quagli

.
Ti figuru
favulighji a custruzzioni d’un focu
da l’in suttu
ghjustu pà l’ochja pà
a lèttara d’un visu nienti altru
‘n a to risposta
.
che a risa di Diu
.
à invistiscia
.
.
.

.
.
.
Je ne sais pas mon père
s’il faut encore dire – vrai –
la blessure au genou
.
je te regarde
je ne sais plus

.
vacillera même
le lieu
subitement nu
sans une seule voix pour les pierres
pour l’eau sèche
où se risquent
les cailles
.
je te regarde
imagines-tu la construction d’un feu
par en dessous
pour les yeux pour
l’épaisseur d’un visage
rien d’autre
dans ta réponse

.
que le rire de Dieu
.
à habiter
.
.
.
Emu fattu scenda a divizia è i quagli
« manghjeti di quiddi cosi
che v’avemu accurdatu »

U CuranuII.57
.
.
.

©Stefanu Cesari
.
.
technorati tags:

Edoardo ZUCCATO

.
.
Dopu Pentecost

.
.
" cut una cresta da fögh in sül có
cantéum cumé di gall in dul pulé;
parléum e ogni parola l’ea l’umbrìa
d’un su scundüü dadrê.
.
hinn ciucch, didean i gent, hinn in gaìna :
parlan ’me ’l vent, ca ’l passa e sa capìss
in da par tütt ’sa l’é drê dì ; pö i tàsan
e i cantan cul có pizz.
.
Ogni lengua l’é ’na födra da fögh
pa’ anima, ca la quèta e la tóca;
e bastémm o preghier, l’é qué a lüs
in dul ciel daa bóca. "
.
.
.

.
.
.
" incù una crista di focu in capu
cantàiami com’è ghjaddi ;
parlàiami è ugni parola era l’umbra
d’un soli ascosu à daretu.
.
sò zuffi, dicìani, sò briachi :
pàrlani com’è u ventu, chì passa è si capisci
dapartuttu ciò ch’iddu dici ; po chetani
è càntani a testa imfiammata.
.
ugni lingua hè una falza di focu
pà l’ànima, l’ammanta, a tocca
è ghjastimma o prighera quista luci
da a bucca, u celi."

.
.
.
.

in --- I Bosch di Celti --- ed. Sartorio --- 2008
.
.
.

trad. Stefanu Cesari
.
.
.

technorati tags: