Edgar Lee MASTER (2)

.
Fiddler Jones
.
The earth keeps some vibration going
There in your heart, and that is you.
And if the people find you can fiddle,
Why, fiddle you must, for all your life.
What do you see, a harvest of clover ?
Or a meadow to walk through to the river ?
The wind’s in the corn ; you rub your hands
For beeves hereafter ready for markets ;
Or else you hear the rustle of skirts
Like the girls when dancing at Little Grove.
To Cooney Potter a pillar of dust
Or whirling leaves meant ruinous drouth ;
They looked to me like Red-Head Sammy
Stepping it off, to Toor-a-Loor.
How could I till my forty acres
Not to speak of getting more,
With a medley of horns, bassoons and piccolos
Stirred in my brain by crows and robins
And the creak of a wind-mill – only these ?
And I never started to plow in my life
That some one did not stop in the road
And take me away to a dance or picnic.
I ended up with forty acres ;
I ended up with a broken fiddle –
And a broken laugh, and a thousand memories,
And not a single regret.
.
.
. .
.
.
U Sunadori Jones
.
A tarra ti faci vena vibrazioni
in cori, ed eccu ti : tu.
E se l’aienti sentini chi tu sà sunà,
Ti tocca à sunà duranti tutta a to vita.
Chi vidi ? una bracciata di trifogli ?
O un pratu da travirsà sin’à u fiumu ?
U ventu suffia in u granu : ti felicitighji
Chi sarani pronti i manzi pà u marcatu ;
O t’accadi di senta un bùffulu ‘n i codi
Com’è in U Buschettu, induva bàddani i ziteddi.
Par Cooney Potter, un pezzu di carpìa
O un fuddettu di casciàpuli annunciàiani a sicchina ;
A mè, mi facìani pinsà à Sammy Capirussu
Quand’iddu badda u passu, nant’à
Toor-a-Loor.
Com’è l’avarìa pussuti cultivà, i me quaranta lenzi,
- d’accrescià li, manc’à parlà ni -
Incù st’umbulicu di corni, cialamedd’ è pìruli
Chì i currachji è i pettirussi mi cantàiani in capu,
È u mulin’à ventu chì chjichjulighja – ùn basta ?
Mai una volta ùn aghju circu ad aratà,
Chì calchissìa ùn si firmessi in istrada,
E mi chjamessi pà un baddu o una mirenda.
Socu finitu cù quaranta lenzi,
un viulinu troncu, una risa tronca è ricordi tant’è più,
è mancu u mìnimu rigretu.
.
.
.
.
trad. Stefanu Cesari
.
.

Edgar Lee MASTER (1)

.
.
Blind Jack
.
.
I had fiddled all day at the county fair.
But driving home “Butch” Weldy and Jack McGuire,
Who were roaring full, made me fiddle and fiddle
To the song of Susie Skinner, while whipping the horses
Till they ran away.
Blind as I was, I tried to get out
As the carriage fell in the ditch,
And was caught in the weels and killed.
There’s a blind man here with a brow
As big and white as a cloud.
And all we fiddlers, from highest to lowest,
Writers of music and tellers of stories,
Sit at his feet,
And hear him sing of the fall of Troy.
.
.
.

.
.
.
Jack u Cecu
.
.
Avìu sunatu tutta a ghjurnata à a fiera.
Ma vultendu in casa, « Butch » Weldy and Jack McGuire,
Briachi à tappu, ani vulsutu ch’e sunessi torra
A canzona di
Susie Skinner duranti ch’iddi stafilàiani i cavadda
Sin’à ch’iddi ci scappèssini da i mani.
Cecu com’e eru, aghju circu à saltà
Duranti chì u carrettu cascàia in u fossu
E socu statu tumbu, sfracicatu da i roti.
Ci hè quì un cecu da a capiddera
Zippa è bianca com’è un nìvulu.
Tutti quanti no semu, sunadori da u più forti à u più dèbuli
Scrittor’ di mùsica è contastodii
Pusemu à i so peda
È pustiemu quand’iddu canta a caduta di Troia.
.
.
.
.

in --- Spoon River Anthology --- ed. McMillan --- N.Y --- 1973
.
.
.

trad. Stefanu Cesari
.
.

technorati tags:

Alda MERINI

.
Sei entrata nelle ombre del sonno
un giorno
e hai riconnosciuto il mio viso esangue
allineato come tanti su un’ara sacrificale.
con la torcia del tuo sapere
hai illuminato le ombre dell’inferno.
Tu, madre immacolata e triste
per cui i giorni sono stati
tanti figli
.
.
.

.
.
.
Tu es entrée dans les ombres du sommeil
un jour
et tu y as reconnu mon visage exsangue
aligné aux autres sur l’aire du sacrifice.
avec la torche de ton savoir
Tu as éclairé les ombres de l’enfer.
toi, mère immaculée et triste
pour qui les jours ont été
comme autant de fils
.
.
.
.
in --- Clinica dell’ abbandono --- Einaudi --- 2004
.
.
.

trad Stefanu Cesari
.
.
.

Dopo tutto anche tu / Après tout même toi sera le premier livre traduit en français de la grande poétesse italienne Alda Merini. Il sera présenté à Bobigny le 17 juin 2009 à 16h30, salle Pablo Neruda, Hôtel de Ville. Voir la présentation ICI
.

.
.
technorati tags:

Jean-François AGOSTINI

.
Le voyage commence --- dans la nudité
d’un corps --- Eteint --- Juste luit un tremblement de
lèvre à l’autre --- La voix de la présente grave
un sentier que la meute – des mains – envisage
.
.
.
U viaghju cumencia --- in a nudità
d’un corpu --- Spintu --- luci ghjustu un trèmmulu di
labru à l’altru
--- a boci di a prisenti sculpisci
Un chjassu chi a cumpagnìa – ‘lli mani – figurighja
.
.
.

.
.
.
Silence de la feuillée
Un mot le détisse
Lettres à l’être
Sur le double tranchant du crépuscule

.
.
.
Silenziu di a frunda
u sfilaccighja un dittu
Lèttari à l’èssaru
Nant’à i dui tadda ‘ll’ abbrucata
.
.
.
.

in --- Era Ora --- ed. Les Presses Littéraires --- 2008

.
.
.
trad. Stefanu Cesari
.
.

technorati tags:

ùn la socu micca, babbu

.
Ùn la socu micca babbu
s’iddu ci voli sempri à dì – veru –
a cascatura à u vinochju
.
Ti figuru
senza sapè
più
.
Cadarà ancu
U Locu
snudatu soca
senza una boci pà i petri
pà l’acqua sicca
induva
pròvani i quagli

.
Ti figuru
favulighji a custruzzioni d’un focu
da l’in suttu
ghjustu pà l’ochja pà
a lèttara d’un visu nienti altru
‘n a to risposta
.
che a risa di Diu
.
à invistiscia
.
.
.

.
.
.
Je ne sais pas mon père
s’il faut encore dire – vrai –
la blessure au genou
.
je te regarde
je ne sais plus

.
vacillera même
le lieu
subitement nu
sans une seule voix pour les pierres
pour l’eau sèche
où se risquent
les cailles
.
je te regarde
imagines-tu la construction d’un feu
par en dessous
pour les yeux pour
l’épaisseur d’un visage
rien d’autre
dans ta réponse

.
que le rire de Dieu
.
à habiter
.
.
.
Emu fattu scenda a divizia è i quagli
« manghjeti di quiddi cosi
che v’avemu accurdatu »

U CuranuII.57
.
.
.

©Stefanu Cesari
.
.
technorati tags:

Edoardo ZUCCATO

.
.
Dopu Pentecost

.
.
" cut una cresta da fögh in sül có
cantéum cumé di gall in dul pulé;
parléum e ogni parola l’ea l’umbrìa
d’un su scundüü dadrê.
.
hinn ciucch, didean i gent, hinn in gaìna :
parlan ’me ’l vent, ca ’l passa e sa capìss
in da par tütt ’sa l’é drê dì ; pö i tàsan
e i cantan cul có pizz.
.
Ogni lengua l’é ’na födra da fögh
pa’ anima, ca la quèta e la tóca;
e bastémm o preghier, l’é qué a lüs
in dul ciel daa bóca. "
.
.
.

.
.
.
" incù una crista di focu in capu
cantàiami com’è ghjaddi ;
parlàiami è ugni parola era l’umbra
d’un soli ascosu à daretu.
.
sò zuffi, dicìani, sò briachi :
pàrlani com’è u ventu, chì passa è si capisci
dapartuttu ciò ch’iddu dici ; po chetani
è càntani a testa imfiammata.
.
ugni lingua hè una falza di focu
pà l’ànima, l’ammanta, a tocca
è ghjastimma o prighera quista luci
da a bucca, u celi."

.
.
.
.

in --- I Bosch di Celti --- ed. Sartorio --- 2008
.
.
.

trad. Stefanu Cesari
.
.
.

technorati tags:

Badr Chaker AS-SAYYAB

.
Quand ils m’ont déposé de la croix, j’ai entendu les vents
en une longue plainte effleurant la palmeraie,
et les pas, de plus en plus loin. C’est ainsi : ni les blessures,
ni la croix où ils m’ont cloué tout au long de ce crépuscule
n’ont pu me tuer. J’ai prêté l’oreille :
le hurlement traversait la plaine entre la ville et moi,
câble qui retiendrait le navire
dans sa chute à l’abîme. Plainte
comme fil de lumière entre le matin
et l’ombre, dans le ciel triste de l’hiver.
Et voici que la ville, tous sens abolis, s’endort.
[...]
.
.
.

.
.
.
Quand’iddi m’ani toltu da a cruci,
aghju intesu i venta
in un longu lagnu, carizzà i palma
è i passa, luntani di più ‘n più. Hè cussì : ne i mucaturi
ne a cruci indò ch’iddi m’ani inchjudatu – l’attrachju dura
ùn m’ani tumbu. Aghju pustiatu :
un mughju travirsàia a piana tra u pasciali ed eu
funi chì tinarìa u batellu
mentri a so caduta in l’abissu. Lagna
com’è fil’ di luci tra a mani
è l’umbra, in u cel’ tristu di l’inguernu.
Ed eccu chì a cità, sintimentu persu, s’adurmenti.
[...]
.
.
.
.

in --- Le Chant de la pluie --- ed. Actes Sud / Unesco --- 1977
.
.
.
trad. André Miquel / Stefanu Cesari
.
.
.
technorati tags:

Eric SAUTOU

.
on retrouvait la maison
un seul village de maisons dans la voix
les mots se sont perdus
les arbres de mon rêve ont agité parmi les feuilles
les fleurs c’est l’abscence il y avait
les chemins finissaient dans le soir
comme un jour du soir dans le temps
une fleur dans le creux qui s’attarde
comme encore ici la pluie qui bat
les jours ont quitté jamais écrits
la lune
dans la brume
je suis seul à l’attendre
c’était le peu à savoir
que les mots pour quoi faire
j’allais avec mon nom j’inventais
toutes les fleurs de mon récit.
.
.
.

.
.
.
Si ritruvàia a casa
un solu pasciali di casi in a boci
i paroli si sò persi
l’arburi ‘llu me sonniu ani mossu tra i casci
fiora hè l’assenza c’èrani
i strittona finìani ‘n a sera
com’è un ghjornu una sera in u tempu
un fiori in u infussatu è chì trica
com’è a ranzata chì batti torra
i ghjorna ani chitatu mai scritti
a luna
in a fumaccia
socu solu ad aspittà la :
u pocu chi c’era à sapè
i paroli iè par chì fà
andaghjìu cù lu me nomu invintàiu
tutti i fiora ‘llu me racontu
.
.
.

.
in --- La Tamarissière --- ed. Flammarion --- 2006
.
.

trad. Stefanu Cesari
.
.

technorati tags:

Sangu Caghjatu

.
ci hè u sangu caghjatu in a lana a tacca ùn passa più
era calchì apartura in daretu ghjà
.
ti sè sminticatu
di chì bulami

.
sta mani
nimu devi sapè che no partimu
indò che n’andemu
nemmancu
u quilìbriu cunfusu di u corpu, in quiddi panni tacchi
.
solu
.
l’alonu di a lampa ci rivela
è u sangu vinutu materia
à carrià

.
malgratu, un ghjàcaru abbàghja in a notti alora
u pasci senza dì nudda cù i to cartuccia bioti è richeta
scòrda
chì bulami mortu
in tè
.
pralunga u so bolu. Aghjorna.
.
.
. .
.
.
Il y a du sang séché dans la laine la tache ne passe plus
c’était quelques ouvertures en arrière déjà
.
tu as oublié
quel oiseau mort
.
ce matin
personne ne doit savoir que nous partons
où nous allons
ni même
l’équilibre confus de nos corps dans ces vêtements tachés

.
seul
.
le halo des torches nous révèle
et le sang devenu matière
à porter
.
malgré nous un chien aboie dans la nuit alors
tu lui donnes sans rien dire tes cartouches vides il se tait
oublie
quel oiseau mort
en toi
.
prolonge son vol. c’est l’aube
.
.
.
© Stefanu Cesari
.


.

technorati tags:

Claude VIGEE

.
Nous n’avions presque rien à faire en cette vie,
Si ce n’est de laisser s’assombrir le matin :
La nuit tombe, mais l’enfant veille,
Le coeur dans la forêt.
.
Ce feu de braise enseveli
Sous une souche noire
Entre deux torches de cyprès,
N’est-ce pas l’oeil de la mémoire ?

.
En égarant ta vue
Parmi les rameaux gris
D’un dôme d’olivier,
Tu sauras que ta vie est soudain devenue
.
Un pan de pierre nue.
.
.
.

.
.
.
Ùn avìami guasgi nient’ à fà in sta vita,
Fora che di lacà a mattina, ch’idda abughjessi :
Attrachja, ma pustiighja u ziteddu,
U cori in a furesta.
.
Ssa brunasgia chi piccia ricuparta
Sutt’à un cippu neru
Tra dui fiàcculi di cipressu
Ùn sarà l’ochju di a mimoria ?
.
Ingannendu ti a vista
In i rami grisgi
D’un domu d’alivu
Saparè chi a to vita hè duvintata avà
.
Una facciata di petra nuda
.
.
.
.
in --- L’Acte du Belier --- (Le Soleil sous la mer) ---

Flammarion --- 1972
.
.
.
trad. Stefanu Cesari
.
.